În Flandra Domenii

Domenii în Flandra lovitură macul 
între rândul cruci pe rând, 
această marcă locul nostru, şi în cer 
ciocârlii, încă curaj cântând, acoperi 
Puţine auzit în mijlocul arme de mai jos.

Noi suntem morţi. Zi în urmă de scurtă 
Am trăit, simţit zori, apus de soare văzut strălucire, 
a iubit şi s-au iubit, iar acum minţim 
În domeniile Flandra.

Dura până ceartă noastre cu duşmanul: 
Pentru a vă de la maini nu am arunca 
lanterna; fi a ta să deţină o mare. 
Dacă veţi rupe credinţă cu noi, cei care mor 
Noi nu trebuie să dormi, deşi mac creşte 
În domeniile Flandra.

 
Prin amabilitatea de albine MacGuire 
obtine TheMcCrae Muzeul de Muzeul Guelph 

Deşi el a fost un doctor de ani de zile şi a servit în timpul războiului din Africa de Sud, era imposibil să se obişnuiască cu suferinţa, ţipete, sânge şi aici, şi de maiorul John McCrae au văzut şi auzit destule in statia lui sos la ultima el o viaţă.

Ca un chirurg ataşat la Brigada 1 Artilerie câmp, maiorul McCrae, care au aderat la facultatea McGill din 1900 dupa ce a absolvit de la Universitatea din Toronto, au petrecut şaptesprezece zile tratarea bărbaţi răniţi - canadieni, britanici, indieni, francezi, germani şi - - în Ypres proeminente.

Acesta a fost un calvar pe care el a crezut că este posibil greu. McCrae a scris mai tarziu de aceasta:

"Aş vrea să pot întruchipa pe hârtie o parte din senzatii variate de care şaptesprezece zile... Saptesprezece de zile de la Hades! La sfârşitul primei zile, dacă cineva ne-a spus am avut să-şi petreacă şaptesprezece zile acolo, am fi pliate noastre mâini şi a spus că nu ar fi putut face. "

Un deces afectat in special McCrae. Un tânăr prieten şi fost elev, Locotenentul. Alexis Helmer din Ottawa, a fost ucis de un obuz de spargere la 2 mai 1915. Locotenent Helmer a fost îngropat mai târziu în acea zi, în cimitirul putin in afara staţiei dressing McCrae lui, şi McCrae au efectuat la ceremonia de înmormântare în lipsa de preot.

A doua zi, stând pe spate de o ambulanţă parcată în apropiere de staţia sos de lângă Canalul de l'Yser, la doar câteva sute de metri la nord de Ypres, McCrae ventilate angoasa prin compunerea un poem. Majoră nu era străin de scris, având în scris câteva texte medicale în afară de a abuza de poezie.

În cimitirul din apropiere, McCrae ar putea vedea macii sălbatice care au apărut în şanţuri, în această parte a Europei, şi-a petrecut Douăzeci de minute de timp de odihnă preţios zmângăleală cincisprezece linii de versuri într-un blocnotes.

Un tânăr soldat privit-l scrie. Cyril Allinson, un douăzeci şi doi ani vechi de sergent-major, a fost furnizarea de e-mail în ziua când a zărit McCrae. Majore privit ca Allinson abordat, apoi a mers pe scris, în timp ce plutonierul-major a stat acolo în linişte. "Faţa lui era foarte obosit, dar calm ca am scris", Allinson amintit. "Se uită în jurul valorii de din când în când, ochii rătăcire la mormântul lui Helmer."

Când McCrae terminat cinci minute mai târziu, el a luat de la e-mail lui Allinson şi, fără să spună un cuvânt, înmânat lui pad pentru tineri plutonierul. Allinson a fost mişcat de ceea ce a citit:

"Poezia a fost exact o descriere exacta a scenei în faţa noastră, atât El a folosit cuvântul lovitură din acea linie, deoarece macul de fapt, au fost cu sufletul la gură în acea dimineaţă de un vânt blând răsărit.. Niciodată mi-a venit la momentul respectiv că acesta ar fi vreodată publicat Mi se părea doar o descriere exactă a scenei.. "

De fapt, ea nu a fost foarte aproape publicate. Nemulţumit cu ea, McCrae aruncat poem departe, dar un coleg ofiţer aceasta preluat şi a trimis la ziare în Anglia. The Spectator, din Londra, a respins, dar Punch a publicat, la 8 decembrie 1915.

Datorită Mack Welford pentru amintindu-mi de acest poem mare.

Actualizat: 12 noiembrie 2008 Actualizat: 09 noiembrie 2009